Prima pagină | Căutare |
Arhivă | Contact | Hartă site
Ultima actualizare 22.12.2015
 

 

     

PALATUL COTROCENI

MUZEUL COTROCENI


Muzeul Cotroceni

     


      Nume: Muzeul National Cotroceni
      Ţara: ROMÂNIA
      Localitate: BUCUREŞTI
     
      Adresa: B-dul Geniului nr. 1
      Cod Postal: 060116
      Telefon: 021/317.31.07;
      Fax: 021/312.16.18
     
      www.muzeulcotroceni.ro
     
      Acces: Cu programare; Pe baza actului de identitate
      Orar:
      Marţi - Duminică: 09.30 - 17.30;
      Luni: închis
     
      Vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni se face în grupuri de maximum 15 persoane, cu programare telefonică anticipată la numărul 317.31.07 sau e-mail vizitare@aim.com, iar fără programare, în limita locurilor disponibile.


     
     
      Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie de specialitate, axată pe reflectarea istoricului ansamblului medieval şi modern Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale, survenite de-a lungul timpului.
     
      Partea medievală a Muzeului Naţional Cotroceni este reprezentată de spaţiile construite în timpul domniei voievodului Şerban Cantacuzino (1678-1688).
      între 26 mai 1679 şi 24 aug. 1682 - date aflate în inscripţia de pe ancadramentul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor - au fost ridicate biserica, chiliile, casele domneşti, ansamblul acestor construcţii formând mănăstirea Cotroceni, reşedinţă a ctitorului ei.
      Actualmente, în cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) mănăstirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) şi câteva chilii, ca şi pivniţa mare a caselor domneşti, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura autohtonă de la sfârşitul secolului al XVII-lea.
     
     
cuhnia

     
     
     
chilia

     
     
     
trapeza

     
     
     
pivnita

     
     
      începutul epocii moderne a fost marcat în anul 1821 de aşezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu.
      în timpul revoluţiei de la 1848, oastea otomană condusă de Fuad-Efendi a ocupat mănăstirea Cotroceni. Domnia lui Barbu Ştirbei (1849-1853) s-a dovedit benefică zonei, domnitorul făcând din casele domneşti reşedinţa sa de vară.
     
      Un moment de referinţă din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
     
     
Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al Principatelor Romane Unite (1859-1862) si al Statului National Romania (1862-1866)

     
      Reşedinţa domnească de la Cotroceni a devenit, din 1862, cadrul discuţiilor şi deciziilor care au marcat domnia reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza.
      Istoria regalităţii din România îşi leagă destinul şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen folosind din iunie 1866 casele domneşti.
     
     
principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen

      Din iniţiativa sa, în anul 1893 s-a început construcţia unui palat, pe locul fostelor case domneşti şi destinat moştenitorilor coroanei - principele Ferdinand şi principesa Maria.
     
     
Principele Ferdinand

     
     
     
Principesa Maria

     
      Arhitectul Casei Regale - francezul Paul Gottereau - a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, amplificând efectul general de fast.
      Fiecare interior încearcă să recompună decorativ, cât mai fidel, un stil după rigorile istorismului.
     
     
hol de onoare

     
      Aşa, de exemplu, s-a păstrat în formă aproape nealterată de intervenţiile ulterioare ansamblul Holului de Onoare, compoziţie decorativă ce aminteşte de Opera din Paris, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.
      Un lung coridor, în acelaşi stil cu Holul de Onoare,
      conduce la primul etaj către prima încăpere a palatului - Sufrageria Germană - decorată în stilul neorenaşterii germane şi restaurată conform concepţiei decorative din perioada Gottereau.
     
     
Sufrageria germana

     
      Urmează Salonul de Vânătoare, decorat în stilul neorenaşterii italiene, ce aminteşte decoraţia originară şi Salonul Florilor, salon a cărui decoraţie murală reprezintă opţiunea arhitectului restaurator.
     
     
Salonul Florilor

     
      în vecinătatea lui se află Cabinetul de Lucru al regelui Ferdinand (Biblioteca), singurul spaţiu din muzeu care nu a necesitat lucrări de restaurare. în epocă, biblioteca adăpostea bogatul fond de carte de botanică al regelui Ferdinand. în prezent este expus aici un fond de carte care a aparţinut familiei regale a României.
     
     
Marele Salon de Receptie

     
      Marele Salon de Recepţie, reamenajat între 1925-1926 de către arhitectul român Grigore Cerchez în stil neoromânesc, se învecinează şi se continuă stilistic cu Sufrageria Regală Cotroceni.
     
arhitectul român Grigore Cerchez

     
      La etajul II al muzeului Cotroceni se pot vizita apartamentele fostei familii regale şi anume: dormitorul şi sufrageria decorate în stilul neorenaşterii germane, Salonul Oriental folosit iniţial ca atelier pentru pictură şi pirogravură de către Regina Maria, urmat de apartamentul regal, salonul Henrich al II-lea şi apartamentul francez.
     
     
Salonul Oriental

     
      Mai poate fi vizitat dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929 şi Salonaşul Norvegian, ansamblu unic ce reprezintă o reamenajare a budoarului Reginei Maria. Ultimul apartament, realizat în stil francez, este plasat în spaţiul ocupat în perioada Gottereau de camera copiilor.
     
     
dormitorul Reginei Maria

     
     
     
     
Salonasul Norvegian

     
      între anii 1949-1976, palatul Cotroceni şi-a schimbat destinaţia, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, datorită distrugerilor suferite, au început lucrările de restaurare ale palatului care au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.
     
      în 1984, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, a fost demolată biserica mănăstirii Cotroceni. în prezent, fundaţia bisericii este conturată cu plăci de marmură.
      Din 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, în aripa veche a palatului Cotroceni s-a organizat Muzeul Naţional Cotroceni, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi s-a deschis pentru publicul vizitator la 27 decembrie 1991. Din acelaşi an, Muzeul Naţional Cotroceni a devenit membru ICOM - Conseil International des Musees.
     
      în anul 1994, Muzeul Naţional Cotroceni a primit premiul: European Museum of the Year Award (organism al Consiliului Europei) - Special Commendation 1994.
     
     
 
 


 
Nr. vizitatori
6.407.368
din 21 dec. 2004
Pentru orice problema legata de functionarea acestui site va rugam contactati webmasterul